Contenciosul (Recursul administrativ)
Intreabă un expertInformarea cetățenilor din mediul rural privind contenciosul (Recursul administrativ)
Cuprins
- 1.Introducere
- 2.Legislație
- 3.Instituții responsabile
- 4.Listă de documente de care instituția este responsabilă
- 5.Listă de proceduri (de obținere a documentelor)
- 6.Exemple de spețe
- 7.Scenariu educațional
- 8.Anexa nr. 1 - Modele de cereri
- 9.Anexa nr. 2 - Date de contact
- Introducere
În cadrul proiectului „Justitie pentru mediul rural”, se urmărește informarea cetățenilor din mediul urban privind domeniile de interes referitoare la justiție, creându-se astfel mijloacele necesare creșterii accesului la justiție al cetățenilor. Cetățenii din mediul rural trebuie să fie la curent cu modificările actuale privind contenciosului administrativ (recursul administrativ), acesta fiind unul dintre domeniile de interes despre care cetățenii ar dori să dețină mai multe informații.
În momentul de față, administrația publică din România încă se mai confruntă cu probleme/dificultăți în ceea ce privește satisfacerea nevoilor cetățenilor, cu o perioadă mare de timp de soluțioanre a problemelor cu care cetățenii se confruntă, dar și cu un nivel ridicat de birocrație. Aceste lucruri conduc de multe ori la conflicte intre autoritățile/instituțiile publice și cetățeni. Pentru soluționarea acestor conflicte, cetățenii pot apela la contenciosul admnistrativ.
Materia contenciosului administrativ are în vedere litigiile apărute între persoanele fizice sau juridice şi autorităţi/instituţii ce exercită atribuţiuni de putere publică. Cu privire la recursul administrativ, acesta este văzut ca o posibilitate a subiectului vătămat de a se adresa administraţiei care i-a produs vătămarea sau celei superioare ei, prin care să-i ceară acesteia să-şi revizuiască atitudinea, putând fi vorba despre anularea, modificarea, înlocuirea unui act administrativ, iar într-o accepţiune foarte largă, chiar să adopte o anumită atitudine, să săvârşească o prestaţie sau sa se abţină de la o acţiune sau o operaţiune materială.
În acelaşi timp, recursul prealabil este un mijloc de protecţie a autorităţilor publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său, şi chiar ,,lezarea prestigiului său, prin pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai că a vătămat un particular, dar şi că a rămas pasivă în înlăturarea aceste vătămări”.
Este esențial să se știe care care sunt litigiile care se rezolvă prin intermediul contenciosului, și când se poate face recursul admnistrativ. Astfel, in contenciosul administrativ se judecă acele litigii care privesc actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene (multe din acestea privind, în ultimul timp, actele de retrocedare a bunurilor imobiliare), precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale.
Domeniul de drept care reglementează juridic serviciile în domeniul contenciosului administrativ este dreptul civil. Important de reținut este și faptul că, poate să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni care este termen de decădere, la instanța de contencios administrativ.
- Legislație
În cele ce urmează, ne propunem să facem o scurtă prezentare a legislației care reglementează acest domeniu, fără a atinge și lucrurile referitoare la procedura de executare a hotărârilor pronunțate în acest domeniu.
Recursul admnistrativ este reglementat prin intermediul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, lege care reglementează procedura care trebuie urmată în cazul litigiilor ivite în cadrul acestui tip de raporturi juridice. Astfel, Art. 2, din Legea nr. 554/2004 definește plângerea prealabilă ca fiind "cererea prin care se solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia" (sursa: http://www.recursul-administrativ-prealabil-in-contextul-legislativ-actual.ro).
Aceeași lege reglementează și obiectul recursului administrativ. Prin urmare, cetățenii pot recurge la recursul administrativ atunci când obiecțul acțiunii este unul din următoarele:
- „actul administrativ propriu zis;
- contractul administrativ;
- nesoluționarea in termen legal a unei cereri;
- repararea pagubei” (https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-contenciosului-administrativ/obiectul-actiunii-in-contenciosul-administrative/).
Dorim să aducem la cunoștința cetățenilor că administrația publică poate fi supusă controlului instanței de judecată, acesta realizându-se în mod organizat sub formă de autocontrol, control ierarhic şi controlul de tutelă, dar și care este procedura recursului admnistrativ. Astfel că, înainte ca cetățeanul să se adreseze instanţei de contencios administrativ competente, dacă acesta se consideră vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
În situația în care, cetățeanul este nemulțumit de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau se află în situația în care au trecut mai mult de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii și nu a primit nici un răspuns din partea autorității publice, atunci acesta poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
Conform, Art. 5 din Legea 554/2004 nu pot fi atacate în justiție, actele de comandament cu caracter militar și actele administrative adoptate în exercitarea atribuțiilor de control parlamentar.
Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, cele care sunt mai mari de 1.000.000 de lei se rezolvă de către secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Este important ca cetățenii să fie informați cu privire la care sunt persoanele (părțile) care pot apela la recursul administrativ. Prin urmare, dorim să aducem la cunoștința cetățenile că, persoanele care au dreptul să facă o sesizare in contencios, să apeleze la recursul admnistrativ sunt:
- „Persoana fizica sau juridică (inclusive funcționarii publici, persoanele cu statut militatr);
- Guvernul;
- Cancelaria de Stat;
- Primarul;
- Avocatul Poporului;
- Ministerul Public;
- Procurorul;
- Instantele de drept comun și cele specializate;
- Alți subiecți cu drept de sesizare in contenciosul administrativ” (D. Mâță, 2017).
De asemenea, prin intermediul Legii 554/2004 este reglementat faptul că „recursul împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, iar recursul împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel se judecă de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.
Un alt aspect important de știut de către cetățeni este că, pentru a face recurs la hotărârea pronunțată de către instituția competentă, cetățeanul are la dispoziție 15 zile „după expirarea acestui termen atacarea hotărârii respective nu mai este posibilă”. Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în materie de expropriere precum și asupra unei cereri posesorii.
Pentru introducerea unui recurs administrativ, partea implicata trebuie să depună: „copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale, iar in situația în care acesta nu a primit nici un răspuns la cererea făcută trebuie să va depune la dosar doar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile” (https://lege5.ro/).
Toate aceste informații vor contribui la o mai bună informare și înțelere a cetățenilor cu privire la domeniul contenciosului, mai ales a recursului admnistrativ.
Model cereri 1. Model cerere de chemare în judecat privind recunoașterea/revocarea nulității actului administrativ Aceste cereri se completează în situația in care dorim anularea/ recunoașterea unui act administrativ deja emis, iar aceste cereri se completează de către solicitant cu datele personale ale acestuia, institutia căreia i se adresează, descrierea situației, motivarea depunerii cererii, precum și cu data și semnătura solicitantului și se depune la instanța de contencios administrativ (tribunal sau Curtea de Apel după caz, secția de contencios administrativ).
- Instituții responsabile
Instituția responsabila pentru soluționarea litigiilor de contencios administrativ este tribunalul, iar apelurile sunt judecate de Curtea de Apel, de către secția de Contencios- administrativ.
Atribuțiile tribunalului:
- Judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
- Judecă ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;
- orice alte cereri date prin lege în competența lor.
Atribuțiile Curții de Apel
- „judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de tribunale şi judecătoriile specializate;
- Judecă în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;
- judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cauze prevăzute de lege;
- judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor exraordinare de atac
- generalizează practica judiciară;
- soluţionează conflictele de competenţă apărute între tribunale;
- exercită alte atribuţii, conform legi” (http://www.justice.gov.md/).
- Listă de documente de care instituția este responsabilă
După cum a fost deja menționat, instituția responsabila de soluționarea litigiilor administrative este instanța de judecată de la domiciliului reclamantului sau a pârâtului (secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale), iar instituția responsabilă de rezolvarea recursului administrativ este Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Tribunalele administrativ-fiscale judecă în primă instanță cauzele în materie de contencios administrativ și fiscal, precum și cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, dispoziții din ordonanțe ale Guvernului declarate neconstituționale, în afară de cele date prin lege în competența curților de apel. Tribunalele administrativ-fiscale judecă în primă instanță și litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi, în afară de cele date prin lege în competența curților de apel.
Conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 212/2018, prevede că „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel” (https://lege5.ro/Gratuit/gmzdqobvge2a/noua-reglementare-a-competentei-de-judecata-in-materia-contenciosului-administrativ). Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, cererile de strămutare pentru siguranța publică, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.
Datele de contact ale Inaltei Curți de Casație și Justiție sunt:
- Sediul principal: Str. Batiştei, nr. 25, sector 2, cod postal 020934, Bucureşti.
- Sediul secundar destinat Secției de Contencios Administrativ și Fiscal: Bd. Octavian Goga, nr. 2, tronson I, sector 3, cod postal 030982, Bucureşti, (https://www.scj.ro/438/Contact).
- Listă de proceduri (de obținere a documentelor)
Pentru introducerea unei acțiuni de recurs administrativ, părțile implicate trebuie să respecte procedura legală și este recomandat ca fiecare să cunoască termenele în care se pot soluționa acțiunilor introduse in contencios. În situația in care s-a ajuns la recursul administrativ, părțile implicate trebuie să cunoască faptul că, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la pronunțare ori de la comunicare.
De asemenea, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
- „data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii;
- data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
- data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative” (https://lege5.ro/).
În procedură contencioasă, autoritatea de lucru priveşte şi încheierea premergătoare, rămasă definitivă, prin care instanţa respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active și poate fi invocată în recurs, iar, ca efect al admiterii excepţiei, recurentului i se poate crea o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată.
De menționat este faptul că, în cazul acțiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut existența actului nelegal, fiind aplicabile în mod corespunzător prevederile.
In ceea ce privește termenul cererilor, acesta este de 6 luni de la momentul „primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru rezolvarea acesteia, respectiv data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii în cazul contractelor administrative, sau de la data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a unei cereri sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru rezolvarea unei cereri prin care se solicită recunoaşterea unui drept sau a unui interes legitim, fără a se depăşi termenul”.
Documente necesare:
Pentru solicitarea recursului administrativ, solicitantul trebuie să depună la dosar copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situaţia în care reclamantul nu a primit nici un răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică, precum şi orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Conform legislației in vigoare, „în cazul admiterii recursului, instanţa poate rejudeca litigiul în fond dacă nu sunt motive de casare cu trimitere, comunicarea dosarului la instanţa competentă, dacă hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea competenţei materiale, comunicarea la prima instanţă dacă hotărârea primei instanţe s-a dat fără a se judeca fondul. Pentru situaţii deosebite, motivarea recursului se poate face, sub sancţiunea nulităţii pentru tardivitate, în termen de două zile de la comunicare”.
Hotărârile date de către instanța competentă au un termen de publicare de 10 zile lucrătoare.
Conform art. 20 din Legea nr. 554/2004 este prevăzut termenul de recurs în care poate fi atacată hotărârea pronunţată de prima instanţă, acesta este de 15 zile de la data comunicării hotărârii. Dar, de la acest termen expres de 15 zile sunt prevăzute şi alte termene în care poate fi exercitat recursul. Astfel, hotărârea prin care se pronunţă suspendarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare (sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57426).
Conform unui alt Art. 486 din Noul Cod de Procedură Civilă sunt stabilite menţiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs: 1. „numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate; 2. numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului; 3. indicarea hotărârii care se atacă; 4. motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; 5. semnătura părţii sau a mandatarului părţii, în cazul prevăzut la art. 13 (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic” (Noul Cod de Procedură Civilă).
În situația in care se dorește suspendarea recursului este necesar depunerea unei cereri de suspendare. Cererea de suspendare se depune direct la instanţa de recurs, împreună cu o copie certificată de pe cererea de recurs şi dovada depunerii cauţiunii. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanţa de recurs, se va alătura şi o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs. Cererea de suspendare se soluţionează în camera de consiliu. Părţile vor fi citate fie prin intermediul agentului procedural, fie prin alte modalităţi alternative. Dacă comunicarea nu este posibilă prin agenţii procedurali sau alţi salariaţi ai instanţei, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat, la care se ataşează dovada de primire sau procesul-verbal şi înştiinţarea depusă în cutia poştală sau afişată pe uşa locuinţei destinatarului, în cazul în care acesta refuză să primească citaţia.
Comisia constituită să soluţioneze cererea de suspendare diferă, în funcţie de momentul în care este depusă cererea aceasta fiind: 1. „un complet anume constituit, format din 3 judecători, în condiţiile legii, în cazul în care cererea s-a depus înainte de ajungerea dosarului la instanţa de recurs; 2. completul de filtru, după ce acesta a fost desemnat, în cazul în care recursul este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; 3. completul care judecă recursul pe fond, în cazul în care s-a fixat termen în şedinţă publică” (Noul Cod de Procedură Civilă). Pentru soluţionarea rapidă a cererii de suspendare este prevăzută o procedură care implică termene scurte. În acest sens, termenul de judecată, pentru care se face citarea, se stabileşte astfel încât să nu treacă mai mult de 10 zile de la primirea cererii.
„Completul de judecată este obligat să se pronunţe, în cel mult 48 de ore de la judecată, printr-o încheiere motivată care este definitivă. Împotriva acestei încheieri nu mai poate fi promovată calea de atac a recursului. La judecata cererii de suspendare, părţile trebuie reprezentate de avocat sau, când este cazul, de consilier juridic. Chiar dacă a dispus măsura suspendării executării, pentru motive temeinice, instanţa de recurs poate reveni asupra ei” (Noul Cod de Procedură Civilă).
Recursul administrativ se înaintează întotdeauna unei autorităţi administrative, iar cel contencios este supus unui judecător care soluționează litigiul. În recursul administrativ, putem invoca în cerere orice motiv, atât cele care privesc legalitatea actului, cât şi cele care au în vedere oportunitatea sa, în schimb, recursul contencios trebuie să se întemeieze pe violarea normelor legale. De reținut este că, recursul administrativ se finalizează printr-o decizie administrativă, adică un act administrativ unilateral, iar cel contencios se finalizează printr-o hotărâre judecătorească care se bucură de autoritate de lucru judecat.
Conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificat prin Legea nr. 262/2007 este precizat faptul că, înainte de a ne adresa instanţei de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Acestea considerăm a fi informațiile de interes general privind recursul administrativ, contenciosul, pe care cetățenii trebuie să le cunoască astfel dacă aceștia se vor confrunta la un moment dat cu situații similare să știe ce anume trebuie să facă și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru soluționarea situației.
- Exemple de spețe
Pentru a crește gradul de înțelegere a tuturor informațiilor de ordin administrativ a cetățenilor, este important ca aceștia să ia la cunoaștință despre câteva situații pentru care se poate apela la recursul administrativ, de aceea au fost create câteva spețe.
Precizăm faptul că aceste spețe au fost preluate si adaptată de pe site-ul http://www.rolii.ro.
Speța nr. 1 – anulare act administrativ
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta B.T în contradictoriu cu pârâtul Primăria Satu Mare, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu sa prezintat nimeni.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este completă. Prin serviciul de registratură al instanței s-a depus din partea reclamantei la data de 13.11.2019, cerere de renunțare la judecată.
INSTANȚA Văzând cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantă, ținând seama de dispozițiile art.246 C.proc.civ. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE Ia act de renunțarea reclamantei B.T la judecarea acțiunii în contencios administrativ împotriva pârâtului Primăria Satu Mare, având ca obiect anulare act administrativ.
Speța nr. 2 – anulare act administrativ
În urma recursului introdus de reclamantului S.D., împotriva sentinței nr. 211 /CA/2020 din 03.02.2020 a Tribunalului Baia Mare, pronunțată în dosarul nr. XXX, având ca obiect anulare act administrativ.
CURTEA DE APEL, Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 211/CA/03.02.2020 pronunțată de Tribunalul Baia Mare în dosarul nr. XXX în temeiul art.406 NCPC, s-a luat act de renunțarea la judecată a acțiunii formulată de reclamantul S.D în contradictoriu cu pârâtul D.G.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a avut în vedere cererea formulată în scris de către reclamant la data de 05.11.2020 și reconfirmată oral la termenul de 10.12.2020, privitoare la renunțarea la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta D.G., precum și faptul că asupra acestui act unilateral de dispoziție nu se mai poate reveni, dobândind caracter irevocabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recurs S.D. la data de 02.02.2020, fără a motiva calea de atac. Mai arată recurentul că motivele detaliate le va depune în termen legal. Motivele de recurs au fost depuse abia la data de 28.03.2020.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului a fiind nul pentru nemotivarea sa în termen. În recurs nu s-au mai administrat alte probe. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente, motivele de recurs invocate și din oficiu, Curtea constată că recursul este nul.
- Scenariu educațional
În contextul creşterii informării cetățenilor cu privire la aspectele importante ale dreptului privind accesul la informațiile de interes public se impune elaborarea unui scenariu educațional pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine toate aceste aspecte.
Educația juridică a cetățenilor trebuie văzută ca un proces continuu, astfel pornind de la legislația în vigoare a fost creat următorul scenariu:
Cetățeanul Rareș Dumitrache a fost înștiințat de către Consiliul Local al com. Mociu – Secția Taxe și Impozite cu privire la obligația fiscală de plată în valoare de 500 lei reprezentând taxă impozit teren extravilan, stabilită în sarcina contribuabilului. Deoarece este nemulțumit cu privire la acest act administrativ, Rareș D. dorește să solicite anularea actului administrativ. Acesta merge la tribunal, secția de contencis admnistrativ pentru a înainta o acțiune în instanță prin care solicită anularea actului administrativ reprezentat de înștiințarea referitoare la obligația fiscală de plată în valoare de 500 lei reprezentând taxă impozit teren extravilan, precum și suspendarea efectelor actului administrativ până la soluționarea definitivă a cauzei.
Rareș D. este informat la instanța de judecată că în cererea pe care o completează trebuie să expună situația în fapt, a motivelor în fapt și de drept care stau la baza acțiunii inaintate de acesta, precum și precizarea tuturor probelor care ar putea să susțină cauza. Completează acesta întreaga declarație, menționând toate aspectele de care a fost informat și depune cererea. Persoana care se ocupă de înregistrarea cererilor îi spune că va fi înștiințat în scris cu privire la data în care va trebui să se prezinte la tribunal, pentru desfășurarea ședinței între părțile implicate.
În urma acestui scenariu, se urmărește înțelegerea mai bine de către cetățeni a modalităților de apărare atunci când aceștia se simt nedreptățiți, sau cred că le-au fost încălcate anumite drepturi.
Deși acțiunile in contencios administrativ sunt destul de stufoase, considerăm că prin aducerea la cunoștință a informațiilor privind acest domeniu, prin creșterea accesului la informațiile juridice în rândul cetățenilor din mediul rural, foarte multe cauze pot fi soluționate atunci când cetățenii sunt informați și cunosc procedurile pe care trebuie să le respecte pentru a-și asigura respectarea drepturilor.
Bibliografie:
- Dacian C. Dragoş, „O scurtă teorie general a recursului administrative din perspectiva dreptului comparat”. 2000).
- D. Mâță, „Drept administrativ”, ed. Hamangiu, Iași, 2017.
- https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-contenciosului-administrativ/obiectul-actiunii-in-contenciosul-administrative/
- https://legestart.ro/
- www.recursul-administrativ-prealabil-in-contextul-legislativ-actual.ro
- https://legeaz.net/modele/actiune-in-anularea-actului-administrativ-contencios
- Legea nr. 554/2004, accesată de pe site-ul http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/57426.
- https://www.scj.ro/438/Contact
- http://www.dreptonline.ro/institutii/tribunale.php).
- Noul Cod de Procedură Civilă, disponibil pe https://wolterskluwer.ro/codul-de-procedura-civila/.
- Anexa – model cereri
a) Model CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
CURTEA DE APEL ____ or.____, str.__, nr._ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or.__, str.__, nr._ PÂRÂT: BIROUL VAMAL ___ or.____, str.__, nr.___
În fapt, prin Actul constatator nr. din „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ____, SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art.28 al Codului vamal al Republicii Moldova, fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030), __lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020), __ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010), iar în total _ lei, pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _ lei, diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei.
În vederea motivării juridice a Actului constatator, BIROUL VAMAL ____ reţine că SRL „A”, în data de ___, în baza declaraţiilor vamale nr._ -_, a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii, iar la data de ___, în temeiul facturii fiscale Seria nr.__ din _, aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”, concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat.
Prin prezenta acţiune, SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr. din _ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _, ca fiind eronat, nefondat, lipsit de suport normativ şi faptic, rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului, urmând a fi revocat în totalitate, în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
S O L I C I T Ă M: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. _ din ____ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de ___ lei. ANEXĂ: Data_ Semnătura_.
b) Model CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV
JUDECĂTORIA __ or.____, str.____, nr. _ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or.__, str.____, nr._ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT ___ or.____, str.___, nr._
În fapt, Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _, în persoana __, în baza autorizaţiei nr. _ din __, a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”. În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr. ___, din ____, în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ____ lei efectuate la data de ____ către „K” (firmă străină), destinatar „Q” (firmă străină), precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de __ lei, manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de __ lei, iar nu suma de __ lei, indicată în declaraţia vamală de export. SRL „A”, nefiind de acord cu concluziile actului de control, în temeiul art. 216 alin.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova, în termen de 7 zile calendaristice, a prezentat în scris argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare. La data de _, Inspectoratul Fiscal din raionul ____ în persoana şefului __, în baza Actului de control nr. __ din ____,a adoptat Decizia nr.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”.
Prin Decizia nr. _ din ___ a Inspectoratului fiscal din raionul _, SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, şi, în conformitate cu art. 5 alin.(3) al aceleiaşi legi, a sancţionat-o cu amendă în mărime de __ lei; s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul __ în sumă de ___ lei, majorare de întârziere în sumă de _ lei şi amendă în sumă de _ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit. SRL „A” consideră Decizia nr._ din __ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ____ ca fiind drept eronată, nefondată, rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei, a probelor puse la baza emiterii actului administrativ, urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente: …………………………………………………..
S O L I C I T Ă M : A admite acţiunea. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr. _ din ___ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _. ANEXĂ: Data ____ Semnătura ____
c) Model cerere anulare act admnistrativ
Domnule Preşedinte, Subsemnatul, domiciliat în……………., în calitate de reclamant, chem în judecată pe……………….…., cu sediul în………….. şi pe funcţionarul………………………, în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi Anularea (în totalitate/în parte) actului administrativ emis de pârâtă_la data de De asemenea, vă solicit să dispuneţi:
- suspendarea actului până la soluţionarea acţiunii în anulare;
- obligarea pârâtei la plata de daune materiale şi morale în cuantum de…………………;
- obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată. Motivele acţiunii sunt următoarele: Motivele de fapt: învederez instanţei că……………………………………. Temeiul de drept: Invoc dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Probe: Solicit încuviinţarea următoarelor mijloace de probaţiune Anexez: chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de lei, precum şi timbrul judiciar de_lei. Semnătura, (sursa: https://legeaz.net/modele/actiune-in-anularea-actului-administrativ-contencios).
- Anexa – date de contact instituții responsabile
Date de contact tribunal:
TRIBUNALE: ORAȘ, ADRESĂ TRIBUNAL, DATE DE CONTACT
TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Bulevardul Unirii nr.37, sectorul, 3. Telefon: 021.408.36.00
TRIBUNALUL ALBA, P-ta Iuliu Maniu, Numarul 24, Alba Iulia. Telefon: 0258.813510, 0258.811184
TRIBUNALUL ARGEȘ, Str. Eroilor, Numarul 5, Pitești. Telefon: 0248.216599
TRIBUNALUL ARAD, B-dul General V. Milea, Numarul 2-4, Arad, judetul Arad, Telefon: 0257.250114
TRIBUNALUL BACĂU, Str. Cuza Voda nr. 1, Bacau, judetul Bacau. Telefon: 0234.207604
TRIBUNALUL BIHOR, Parcul Traian, Numarul 10, Oradea, judetul Bihor. Telefon: 0259.414896
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD, Str. Alba Iulia, Nr.1, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, Telefon: 0263.213528
TRIBUNALUL BOTOȘANI, Str. Maxim Gorki, Nr.8, Botosani, judetul Botosani, Telefon: 0231.511739
TRIBUNALUL BRAȘOV, B-dul 15 Noiembrie, NUmarul 45, Brasov, judetul Brasov, Telefon: 0268.419615
TRIBUNALUL BRĂILA, Calea Calarasilor, Numarul 47, Braila, judetul Braila. Telefon: 0239.613975
TRIBUNALUL BUZĂU, B-dul Nicolae Balcescu, Numarul 8-10, Buzau, Telefon: 0238.717.960
TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN, Str. Horea, Numarul 2-4, Resita, judetul Caras-Severin, Telefon: 0255.213304
TRIBUNALUL CĂLĂRĂȘI, Str. Bucuresti nr. 106, Calarasi, judetul Calarasi, Telefon: 0242.311947
TRIBUNALUL CLUJ, Calea Dorobantilor, Numarul 2-4, Cluj-Napoca, judetul Cluj, Telefon: 0264.596110
TRIBUNALUL CONSTANȚA, Strada Traian, nr. 23 in sediul Palatului de Justitie, Constanta, judetul Constanta, Telefon: 0241.551345
TRIBUNALUL COVASNA, Str. Kriza Janos, Numarul 2, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, Telefon: 0267.311606
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, Bulevardul Independentei, nr. 34, Targoviste, judetul Dambovita, Telefon: 0245.612344
TRIBUNALUL DOLJ, Str. Brestei, Numarul 12, Craiova, judetul Dolj, Telefon: 0251.418612
TRIBUNALUL GALAȚI, Str. Brailei, Numarul 153, Galati, judetul Galati, Telefon: 0236.460.331
TRIBUNALUL GIURGIU, Str. Portului, Numarul 13, Giurgiu, judetul Giurgiu, Telefon: 0246.212725
TRIBUNALUL GORJ, B-dul Tudor Vladimirescu, Numarul 34, Targu Jiu, judetul Gorj, Telefon: 0253.218661
TRIBUNALUL HARGHITA, Str. Gheorghe Doja, Numarul 6, Miercurea-Ciuc, judetul Harghita, Telefon: 0266.371616
TRIBUNALUL HUNEDOARA, Str. 1 Decembrie, Numarul 35, Deva, judetul Hunedoara Telefon: 0254.211574
TRIBUNALUL IALOMIȚA, Str. Cosminului, nr. 12, Slobozia, judetul Ialomita, Telefon: 0243.236.950
TRIBUNALUL IAȘI, Str. Anastasie Panu, Numarul 25, Iasi, judetul Iasi, Telefon: 0232.260600
TRIBUNALUL ILFOV Str. Stirbei Voda nr. 18
TRIBUNALUL MARAMUREȘ, B-dul Republicii, Numarul 2 A, Baia Mare, judetul Maramures, Telefon: 0262.218235
TRIBUNALUL OLT, Slatina, Str. Manastirii, Nr. 2, judetul Olt, Telefon: 0249.414989
TRIBUNALUL NEAMȚ, Str. Mihai Eminescu, Numarul 30, Piatra Neamt, judetul Neamt, Telefon: 0233.212717
TRIBUNALUL MUREȘ, Str. Bolyai nr.30, Targu Mures, judetul Mures, Tel: 0265.260323
TRIBUNALUL MEHEDINȚI, B-dul Carol I, Numarul 14, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti, Telefon: 0252.403100
TRIBUNALUL PRAHOVA, str. Gheorghe Lazar, Numarul 6, Ploiesti, judetul Prahova, Telefon: 0244.544781
TRIBUNALUL SUCEAVA, Str. Stefan cel Mare, Numarul 62, Suceava, judetul Suceava, Telefon: 0230.214948
TRIBUNALUL SIBIU, B-dul Victoriei, nr. 11, Sibiu, judetul Sibiu, Telefon: 0269.217104
TRIBUNALUL SĂLAJ, Str. Tudor Vladimirescu nr. 12, Zalau, judetul Salaj, Telefon: 0260.611085
TRIBUNALUL SATU MARE, Str. Mihai Viteazul nr.8, Satu Mare, judetul Satu Mare, Telefon: 0261.716375
TRIBUNALUL VASLUI, Str. Stefan cel Mare nr. 54, Vaslui, judetul Vaslui, Telefon: 0235.311032
TRIBUNALUL TULCEA, Str. Pacii, Numarul 83, Tulcea, judetul Tulcea, Telefon: 0240.512359
TRIBUNALUL TIMIȘ, str. Piata Tepes Voda Numarul 2, Timisoara, judetul Timis, Telefon: 0256.430443 / 0256.498044
TRIBUNALUL TELEORMAN, Str. Independentei, Numarul 22, Alexandria, judetul Teleorman, Telefon: 0247.311.323 / Telefon 0247.406016
TRIBUNALUL VÂLCEA, Scuarul Revolutiei nr. 1, Ramnicu Valcea, judetul Valcea. Telefon: 0250.739120
TRIBUNALUL VRANCEA, Str. Cuza Voda, Numarul 8, Focsani, judetul Vrancea. Telefon: 0237.216000, 0237.612665.
(sursa: http://www.dreptonline.ro/institutii/tribunale.php).
CURTEA DE APEL: Curtea de APEL date de contact
CURTEA DE APEL ALBA IULIA Adresa: Alba Iulia, str. I.C. Brătianu, nr. 1. Tel.: 0258810289 ; 0258810293;
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI Adresa: Bucureşti, Spl. Independenţei, nr. 5, sectorul 4. Tel.: 0213195181 ; 0213195183 ; 0372125300; 0213195180 ;
CURTEA DE APEL CRAIOVA Adresa: Craiova, str. C. Brancusi, nr. 5A. Tel.: 0251418568; 0351403100;
CURTEA DE APEL ORADEA Adresa: Oradea, str. Roman Ciorogariu, nr. 12. Tel.: 0259426883; 0259426884; 035941002 ; 0359410033; Fax: 0259426881;
CURTEA DE APEL SUCEAVA Adresa: Suceava, str. Ştefan cel Marem nr. 62. Tel.: 0230216321;
CURTEA DE APEL BACĂU Adresa: Bacău, str. Cuza Vodă, nr. 1. Tel.: 0234513678 ; 0234514750 ; 0234513296 ; 0234514396; Fax: 0234514480;
CURTEA DE APEL CLUJ NAPOCA Adresa: Cluj-Napoca, P-ţa Ştefan cel Mare, nr. 1. Tel.: 0264504301 ; 0264504302 ; 0264504303; 0264504300; Fax: 0264593866;
CURTEA DE APEL GALAȚI Adresa: Galaţi, str. Brăilei, nr. 153. Tel.: 0236460027;
CURTEA DE APEL PITEȘTI Tel.: 0248219375; 0248219374;
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ Adresa: Târgu Mureş, str. Justiţiei, nr. 1. Tel.: 0265263694 ; 0265265908 ; 0265269363 ; 0265263813; Fax: 0265267920;
CURTEA DE APEL BRAȘOV Adresa: Brasov, b-dul. Eroilor, nr. 5, et. II-III. Tel.: 0268414054 ; 0268477961; 0268414114 ;
CURTEA DE APEL CONSTANȚA Adresa: Constanţa, strada Traian, nr. 35c. Tel.: 0241606597; 0241606572; 0241616003; 0241606591 ; 0241551356 ;
CURTEA DE APEL IAȘI Adresa: Iaşi, str. Anastasie Panu, nr. 25. Tel.: 0232217808; Fax: 0232255907; 0232260600 ;
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI Adresa: Ploieşti, str. Emil Zola, nr. 4. Tel.: 0244522445 ; 0244522446;
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Adresa: Timişoara, Piaţa Ţepeş Vodă, nr. 2A. Tel.: 0256498054; 0256494650
(sursa: http://www.justitia-romana.org/curtea-de-apel/).
- Anexa – Quizz
Fiecare întrebare de mai jos poate avea toate răspunsurile corecte, niciun răspuns corect sau unul sau mai multe răspunsuri corecte.
Încercuiți varianta/variantele corecte de răspuns.
Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate: a) în materie de expropriere b) asupra unei cereri în grăniţuire, însă numai dacă valoarea obiectului său este de până la 500.000 lei inclusiv c) asupra unei cereri posesorii d) in materie de divorț
Reclamantul poate introduce actiunea in contencios administrativ la: a) instanța de la sediul autorității publice pârâte b) la alegere intre instanța de la domiciliul/sediul reclamantului și cea de la sediul autorității publice c) mai intâi la instanța de la sediul autorității publice pârâte si ulterior la domiciliul reclamantului d) niciuna din variantele de mai sus
Litigiile administrative sunt soluționate de: a) Tribunalele administrativ-fiscale b) Secțiile de contencios administrativ ale Curților de Apel c) Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie d) Judecătorie
Cererile de recurs administrativ pot fi introduse în termen de: a) 30 de zile b) 3 luni c) 6 luni d) 12 luni
Prin sentinţa nr. XY/15 mai 2019 pronunţată de Tribunalul X a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul AB şi a fost anulat un ordin emis de Ministrul Sănătăţii. Pârâtul Ministrul Sănătăţii a declarat recurs împotriva acestei sentinţe, invocând ca unic motiv de recurs încălcarea normelor de competenţă materială prevăzute de art. 10 alin. 1 din Legea nr.554/2004. Pârâtul şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă. Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece excepţia necompetenţei materiale nu a fost invocată de pârât prin întâmpinare formulată în faţa instanţei de fond. Învestită cu soluţionarea recursului, Curtea de Apel Y: a) va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Y, ca instanţă de fond, reţinând că necompetenţa materială este de ordine publică b) va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Y, reţinând că instanţa de fond avea obligaţia de a invoca din oficiu excepţia necompetenţei materiale, chiar dacă pârâtul nu a invocat această excepţie c) va respinge recursul ca nefondat, reţinând că încălcarea competenţei materiale nu a fost invocată în condiţiile legii. d) respinge excepţia necompetenţei material
Recursul administrativ este reglementat legal prin: a) Legea nr. 181/1991, privind Fondul Funciar b) Codul Muncii c) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, privind Fondul pentru Mediu d) Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Fondului pentru Mediu
Termenul de 6 luni pentru intorducerea cererii anulării unui act începe să curgă de la: a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii b) data expirării termenului legal de soluționare a cererii c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative d) nicuna din variantele de mai sus
Recursul administrativ: a) se înaintează întotdeauna unei autorităţi administrative b) invoca în cerere orice motiv, atât cele care privesc legalitatea actului, cât şi cele care au în vedere oportunitatea sa c) iar cel contencios este supus unui judecător care soluționează litigiul. În recursul administrativ, d) se finalizează printr-o decizie administrativă
Recursul Contencios: a) se finalizează printr-o hotărâre judecătorească care se bucură de autoritate de lucru judecat. b) să întemeiază pe violarea normelor legale c) se finalizează printr-o decizie administrativă d) se înaintează întotdeauna unei autorităţi administrative
Poate fi supus controlului intern activitatea organelor administraţiei publice? a) Da, dacă legea prevede b) Nu poate fi supusă controlului c) Activitatea organelor administraţiei publice este supusă controlului intern din cadrul sistemului administraţiei publice d) Administraţia publică este supusă controlului instanţei de judecată
Controlul în sistemul administraţiei publice se realizează: a) în mod organizat sub formă de autocontrol, control ierarhic şi controlul de tutelă b) în mod organizat sub formă de autocontrol c) în mod organizat sub formă de control ierarhic d) se realizează în mod organizat sub formă de control de tutelă
Competența teritorială a instanțelor care soluționează acțiunile in contencios administrativ aparține: a) Instanței în circumscripția căreia domiciliază reclamantul b) Instanței în circumscripția căreia domiciliază pârâtul c) Instanței în circumscripția căreia produce efecte actul administrativ d) Niciuna din cele de mai sus
Persoana vătămată într-un drept al său prin ordonanțele Guvernului poate introduce acțiune: a) La Curtea Constituțională b) La instanța de contencios administrativ c) La Avocatul Poporului d) La Înalta Curte de Casație și Justiție
Cererea de suspendare a recursului administrativ: a) se depune direct la instanţa de recurs b) este soluționată în camera de consiliu c) comisia este formată din 5 judecători d) completul de filtru este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În baza disp. Art. 5 din Legea 554/2004 nu pot fi atacate în justiție, următoarele: a) Actele ce privesc raporturile dintre Parlament și Președintele României b) Actele de comandament cu caracter militar c) Actele administrative adoptate în exercitarea atribuțiilor de control parlamentar d) Actele emise de instituțiile publice