Dreptul familiei

Informarea cetățenilor din mediul rural privind dreptul familiei

Cuprins

Introducere

În cadrul proiectului „Justitie pentru mediul rural”, se urmărește informarea cetățenilor din mediul urban privind domeniile de interes referitoare la justiție, creându-se astfel mijloacele necesare creșterii accesului la justiție al cetățenilor.

Pentru început vă informăm că, dreptul familiei cuprinde „totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia” (Codul Familiei).

Astfel, Codul Familiei reglementează mai multe tipuri de raporturi, precum: a) Raporturile de căsătorie - art. 3 din Codul Familiei stabileşte „condiţiile şi modalitatea de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei, reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie.” b) Raporturile care rezultă din rudenie - acestea sunt raporturile personale şi patrimoniale care apar între părinţi şi copii în urma atestării provenienţei acestora, cît şi a raporturilor dintre fraţi şi surori, bunici şi nepoţi şi obligaţia de întreţinere dintre aceste persoane. c) Raporturile ce rezultă din adopţie şi alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească. d) Modul de înregistrare a actelor de stare civilă - raporturile de familie reglementate de legislaţia familială au unele particularităţi pe care nu le întâlnim la alte categorii sociale şi anume: • ele apar din fapte juridice deosebite, precum căsătoria, rudenia, maternitatea, paternitatea, adopţia, plasamentul familial al copiilor lipsiţi de grija părintească; • baza lor o constituie căsătoria şi rudenia, acestea având un caracter de continuitate; • apar între persoane apropiate, cercul lor fiind restrâns - soţi, părinţi şi copii, adoptaţi şi adoptatori, fraţi, surori, bunici, nepoţi au un caracter strict personal; • caracterul personal determină o altă particularitate, care este imposibilitatea înstrăinării drepturilor şi obligaţiilor familiale. Ele nu pot fi transmise prin voinţa persoanei, nu pot fi cedate şi nu pot fi obiect al vreunei convenţii cu titlu oneros sau gratuit; • relaţiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emoţii, având un caracter deosebit ce se exprimă prin încredere şi susţinere reciprocă, de aceea ele sânt gratuite” (Codul Familiei).

Aceste particularităţi ale raporturilor de familie determină şi metoda de reglementare a dreptului familiei.

Prin urmare, înțelegem că dreptul familiei reglementează situațiile familiale, precum căsătoria, divorţul, adopția copiilor, diverse chestiuni referitoare la răspunderea părintească (încredinţarea copiilor, dreptul de vizită), etc.

Putem considera litigii familiale următoarele:

divorțul;
impărţirea averii proprietate comună a soţilor;
stabilirea modalităţilor de comunicare, a locului de reședință a copilului după divorț încasarea pensiei de întreţinere pentru a copiilor (minori, participarea la costuri suplimentare);
încasarea pensiei de întreţinere pentru soţi (pentru perioada de handicap soţul / soţia până când copilul împlineşte vârsta de trei ani, de întreţinere a unui soţ care a împlinit vârsta de pensionare, etc);
contestarea paternitaţii / maternităţii;
încetarea drepturilor părinteşti;
incredințare copil;
lipsa capacității de exercițiu;
contestarea nulității contractului matrimonial;
declararea nulității căsătoriei;
litigii între părinţi privind numele de familie şi/sau prenumele copilului;
litigii privind educaţia copilului;
incetarea adopției;
incetarea tutelei;
declararea judecătorească a morții” (www.juridice.ro).

Acestea sunt în mare principalele litigii care pot apărea în cadrul familiei și pe care dreptul familiei le reglementează. Dar dreptul familiei, nu se referă doar la posibilile litigii familiale, ci cuprinde reglementări și privind înregistrarea unei nașteri, unui deces, înregistrarea căsătoriei, etc.

Legislație

După cum s-a putut observa, dreptul muncii cuprinde foarte multe informații la care cetățenii trebuie să aibă acces, îndiferent că vorbim despre un litigiu familial pe care dorim să îl soluționăm fie că vorbim despre alte evenimente ale vieții care țin de reglementările dreptului familial.

Înregistrarea nașterii

Astfel, atunci când dorim să înregistrăm nașterea unui copil, trebuie să ne adresăm structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofițerului de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului este de: a) „15 zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață; b) 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort; c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile; d) 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unități sanitare (https://lege5.ro/Gratuit/gi2tinzvgq/inregistrarea-nasterii-metodologie?dp=gu3demjwgaytm).

Înregistrarea decesului

La fel că și în situația înregistrării nașterii, declararea decesului se face la structura i de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul. Declarația de deces, pentru situația în care cauza decesului este naturală, se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei, de către persoanele prevăzute de lege. În acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât și ziua în care se face declarația.

Încheierea căsătoriei

Conform, Legii 119/1996 (republicată) privind actele de stare civilă, căsătoria se încheie de către ofițerul de stare civilă la sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor, al primăriei în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul ori reședința unul dintre viitorii soți sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unității administrativ-teritoriale respective.

Acesta se poate încheia în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente doar cu aprobarea primarului (Legea 119/1996). Dacă am aflat acum care este instituția care înregistreaza unele evenimente care au loc în viața noastră, este important să fim la curent și cu informațiile care fac referire la legislația privind soluționarea litigiilor familiale.

Astfel, atunci când vă aflați în situația unui conflict familial și doriți să acționați pe cale judecătorească pentru soluționarea acestuia este recomandat să consultați: Codul Familiei, Noul Cod de Procedură Civilă, Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 - competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, etc.

Conform art. 533 din Noul Cod de procedură civilă, reglementează în situația in care sunteți obligat la plata pensiei alimentare să poate fi plătită in rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească. Cât referitor la obligația de întreținere, legislația in vigoare (Noul Cod de Procedură civilă) reglementează ca întreținerea datorată de un părintă să fie stabilită până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii. Suma totală întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Un alt instrument juridic menit să ajute cuplurile să își soluționeze litigiile în ceea ce privește divorțul și încredințarea copiilor este și Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, care stabilește:

„norme care determină instanța competentă în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești în litigiile care implică mai mult de o țară;
norme care facilitează recunoașterea și executarea, într-o țară a UE, a hotărârilor judecătorești pronunțate într-o altă țară a UE;
o procedură de soluționare a cazurilor în care un părinte răpește un copil dintr-o țară a UE și îl duce într-o altă țară a UE” (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:l33194).

Referitor la acest regulament trebuie să cunoașteți faptul că acesta NU reglementează:

„cauzele de divorț sau dreptul aplicabil în cazurile de divorț;
probleme legate de divorț, cum ar fi întreținerea;
stabilirea și contestarea paternității;
hotărârile judecătorești privind adopția și măsurile premergătoare acesteia;
desfacerea sau declararea nulității adopției;
prenumele și numele copilului;
independența copiilor de părinții sau tutorii lor legali;
actele fiduciare și moștenirile;
măsurile luate ca urmare a faptelor penale săvârșite de copii” (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:l33194).

În situația încetării şi declarării nulităţii contractului matrimonial, conform art. 31 Codul Familiei, „clauzele contractului matrimonial se sting din momentul încetării căsătoriei, cu excepţia celor care au fost stipulate pentru perioada de după încetarea căsătoriei. După cum este prevăzut în art. 31 alin. 2 Codul Familiei, contractul matrimonial poate fi declarat nul total sau parţial de către instanţa judecătorească în baza temeiurilor prevăzute de Codul Civil. Conform art. 31 alin. 3 Codul Familiei, contractul matrimonial poate fi declarat nul la cererea unuia dintre soţi sau a procurorului în cazul când el conţine clauze care afectează drepturile şi interesele unuia dintre soţi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege.

Este de menţionat faptul că în acest caz contractul poate fi declarat nul total sau parţial, adică nulitatea se aplică numai în privinţa clauzelor care contravin legislaţiei. Nulitatea căsătoriei declarată de către instanţa judecătorească în temeiul art. 41 Codul Familiei duce la nulitatea contractului matrimonial. De asemenea, contractul matrimonial poate fi declarat nul de către instanţa judecătorească la cererea soţului a cărui interese au fost încălcate prin încheierea acestui contract, sau la cererea tutorelui soţului incapabil, sau la cererea procurorului. Contractul matrimonial declarat de instanţa judecătorească nul, este nul din momentul încheierii lui şi nu produce efectele juridice care au fost stipulate în conţinutul lui” (http://www.criminology.md/suport/sup18.pdf).

În situația în care doriți desfacerea căsătoriei în instanţa judecătorească, trebuie să cunoașteți faptul că aceasta este posibilă conform art. 37 din Codul Familiei atunci:
a) „când soţii au copii minori comuni; b) unul dintre soţi nu este de acord să desfacă căsătoria; c) există acordul ambilor soţi pentru desfacerea căsătoriei însă unul din ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru soluţionarea problemei” (Codul Familiei).

Acţiunea de desfacere a căsătoriei se intentează la instanţa de judecată de la adresa de domiciliu al soţilor. În cazul cînd soţii locuiesc separat acţiunea se intentează la instanța unde este domiciliul soţului pârât, iar în cazul în care cu reclamantul se află copiii minori sau deplasarea la locul de trai al reclamantului este dificilă pentru el din cauza stării sănătăţii - la instanţa judecătorească a domiciliului reclamantului.

Atunci când sunteți în situația de a recunoaște partenitatea copilului este important să știți că Paternitatea copilului din căsătorie se stabileşte prin prezumţia de paternitate. Conform art. 47 alin. 3 Codul Familiei, copilul născut din părinţi căsătoriţi are ca tată pe soţul mamei. Paternitatea se stabileşte în baza certificatului de căsătorie a mamei copilului cu soţul ei. Alte acte nu sunt necesare pentru dovada paternităţii. În conformitate cu art. 23 din Legea privind actele de stare civilă, tatăl şi mama copilului care sunt căsătoriţi între ei se înscriu în calitate de părinţi la cererea oricăruia dintre ei. Desigur, în afară de cerere este necesar să fie prezentate actul medical constatator al naşterii copilului, documentele de identitate ale părinţilor şi certificatul de căsătorie al părinţilor.

Litigiile privind educaţia copilului este un litigiu familial care poate apărea între părinţi şi alţi membri ai familiei privind locul de trai al copilului şi exercitarea dreptului la educaţia lui. Litigiul privind determinarea locului de domiciu al copilului în cazul câ nd părinţii locuiesc separat apare, de regulă, în cazul divorţului părinţilor. Articolul 38 Codul Familiei prevede că în cazul lipsei unui acord între soţi privind determinarea locului de trai al copiilor minori comuni instanţa judecătorească este obligată să stabilească cu cine dintre părinţi vor locui copiii minori după divorţ. La determinarea locului de trai al copiilor minori instanţa judecătorească va ţine cont de egalitatea în drepturi şi obligaţiile mamei şi ale tatălui precum şi de opinia şi interesele copiilor.

Articolul 63 alin. 2 Codul Familiei menţionează că la soluţionarea unui astfel de litigiu se va ţine cont:

„de ataşamentul copilului faţă de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi, surori;
de vârsta copilului;
de calităţile morale ale părinţilor;
de relaţiile existente între fiecare părinte şi copil;
de posibilităţile părinţilor de a crea condiţii adecvate pentru educaţia şi
dezvoltarea copilului (îndeletnicirile şi regimul de lucru, condiţiile de trai”etc) (Codul Familiei).

Model cereri:

a) Model declarație căsătorie Această cerere este completată de către ofițerul de stare civilă care prin completarea datelor personale ale persoanelor care se căsătoresc declară că a luat la cunoștintă despre condițiile privind încheierea căsătoriei.

b) Model cerere eliberare certificat de deces / naștere Aceast tip de cerere se completează atunci se dorește eliberarea unui certificat de naștere și trebuie completată cu datele personale ale solicitantului, precizarea tipului de certificat care se dorește a fi eliberat, se completează de asemenea datele personale ale nou/născutului/ sau decedatului și se semnează și se datează.

c) Model cerere instituire tutelă minor Și această cerere se completează atunci când se deschide un proces la instanța de judecată și se completează de către solicitant cu datele personale ale acestuia, datele personale ale minorului asupra căruia solicită tutela, motivele pentru care solicită tutela, a probelor pe care le depune la dosar si se semnează de către acesta.

d) Model cerere acțiune pentru încuviințarea legăturilor personale cu minorul Această cerere se completează in situația în care înaintăm o acțiune la instanța de judecată privind incuviințarea legăturilor personale cu minorul și se completează cu datele personale ale solicitantului, datele persoanei cu care este în contradictorii și motivele pe care își întemeiază cererea.

Prin cunoașterea acestor informații, contribuim la îmbunătățirea accesului la justiție, dar și la creșterea gradului de informare a cetățenilor din mediul rural cu privire la drepturile familiale, iar în cele ce urmează vă redăm câteva spețe și situații care fac parte din categoria de drept al familiei.

Exemple de spețe

Pentru o înțelegere mai corectă și eficiență a informațiile de mai sus și pentru a ne asigura că cetățenii vor asimila mai bine aceste informații au fost formulate câteva spețe. Pentru a sprijini acest lucru, mai jos sunt oferite exemple din practică privind litigiile familiale.

Precizăm faptul că, exemplele de speță au fost preluate si adaptate după cele existente pe http://www.rolii.ro.

Speța nr. 1 – stare civilă

Prin cererea înregistrata pe rolul instantei la data de 29 mai 2019, sub număr de dosar XXXX al Judecatoriei Turda, reclamanta D.I. a chemat in judecata pe pârâtul C.S solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să incuviințeze ca reclamanta să iși redobândească numele purtat anterior incheierii căsătoriei cu pârâtul, in temeiul art. 383 pct 3 Cod civil. In motivarea cererii formulate reclamanta a menționat că a fost căsătorită cu pârâtul, căsătoria lor fiind desfacută prin divorț de instanțele de judecată din Spania, sentința de divorț nr. xxxxx din 29 martie 20117 ce a fost recunoscută pe teritoriul României prin sentința civilă nr. 553/1 noiembrie 2018 pronuntață de Tribunalul Cluj in dosar nr. XXXX. S-a menționat ca prin sentință de divorț instanțele spaniole nu s-au pronunțat cu privire la numele ce se va purta de reclamanta dupa divorț și pârâtul nici nu și-a exprimat acordul in acest sens, neexistând prevederi legale in legislația spaniolă cu privire la acest aspect. In drept au fost invocate preved art. 383 alin 3 NCC Prezenta cerere a fost legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru.În probațiune reclamanta a depus înscrisuri: copia certificatului de căsătorie, copia certificat naștere, copia sentința de divorț nr. xxxxx din 29 martie 2017 pronunțată de Judecătoria de prima Instanța nr. 002 din Monzon Spania, copia sentință civilă nr. 553/1 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj in dosar nr. XXX. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE: Admite cererea de chemare in judecată formulată de reclamanta D.I in contradictoriu cu pârâtul C.S. Dispune ca pe viitor reclamanta să iși redobândească numele purtat anterior incheierii căsătoriei cu pârâtul.

Speța nr. 2 – stare civilă

Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței sub nr. XXX din 23 septembrie 2019 reclamanta G.O a chemat în judecată pe pârâtul G.G solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere in favoarea minorei G. Y in raport de venitul minim pe economie. In motivarea acțiunii reclamanta arată că este căsătorită cu pârâtul, căsătorie din care a rezultat minora sus menționată, iar din anul 2015 sunt despărțiți in fapt. Mai susține că, de la data despărțirii in fapt – din anul 2005 - , când au fost alungate de pârât din domiciliul comun, ea și minora și-au stabilit domiciliul la sora ei, R.O. De asemenea, arată că de la data despărțirii minora s-a aflat in grija ei exclusivă, pârâtul necontribuind cu nimic la intreținerea copilului, deși este elevă în clasa a IX-a , astfel că solicită admiterea acțiunii. In drept, acțiunea nu a fost motivată. A depus alăturat, în copie, înscrisuri. Deși legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE Admite acțiunea formulată de reclamanta G.O, impotriva pârâtului G.O Obligă pârâtul în favoarea minorei G.Y născută la 3.12.1996 la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 25% /lună din venitul minim net pe economia națională, începând cu data introducerii acțiunii, până la majoratul copilului. Prin intermediul acestor spețe s-a urmărit exemplificarea unor litigii familiale care pot apărea între membrii familiei, spețe care să determine înțelegerea mai exactă a ramurei de drept familial.

Scenariu educațional

În contextul creşterii informării cetățenilor cu privire la aspectele importante ale conenciosului admnistrativ se impune elaborarea unui scenariu educațional pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine toate aceste aspecte.

Educația juridică a cetățenilor trebuie văzută ca un proces continuu, astfel pornind de la legislația în vigoare privind recursul administrativ, a fost creat următoriul scenariu:

"Soții T.R și T. O, având domiciuliul in com. Apahida, jud. Cluj, doresc să divorțeze de comun acord, astfel că merg la un birou notarial in Mun. Cluj Napoca pentru inainta o cerere de divorț. Ajung la biroul notarial, unde sunt întâmpinați de secretară care îi invită pe o canapea și le spune să aștepte cinci minute, după care pot intra. După cele cinci minute, cei doi soți sunt chemați in biroul notarului. Aceștia fac cunoștință, ii invită să ia loc și să îi spună cu ce problemă au venit. Ceei doi soți îi spun notarului că vor să divorțeze de comun acord, după 3 ani de la încheierea căsătoriei, căsătorie din care nu a rezultat niciun copil. Notarul îi întreabă dacă au bunuri comune achiziționate pe durata căsătoriei, la care cei doi soți îi răspund că nu au. În aceste circumstanțe spuse notarul, va trebui să completați doar o cerere de divorț și aceasta va fi întreaga procedură. Astfel, notarul le întinde fiecăruia câte un formular pe care trebuie să le completeze, în vederea stabilirii tuturor aspectelor.

Cei doi soți sunt rugați să completeze datele de identificare ale fiecăruia, și cu date privind cetățenia, domiciliul, activitatea, studiile, precum și cu date privind actul de căsătorie, motivele divorțului, dar și numele pe care îl vor purta după căsătorie.
De asemenea, notarul le spune că, cererea de divorț trebuie să fie semnată de către cei doi soți, pentru a fi valabilă și pentru a putea fi înregistrată și pentru a se stabili data de pronunțare a divorțului. "

În urma acestui scenariu, se urmărește creșterea accesului la informații în domeniul dreptului familiei, în rândul cetățenilor din mediul rural, pentru a putea ști cărei instituții se pot adresa, ce proceduri trebuie să urmeze pentru soluționarea problemelor cu care se confrunt, care sunt actele de care au nevoie in funcție de cauză, etc.

Este important și esențial ca cetățenilor să le fie creat accesul la informațiile de interes general privind dreptul familiei, deoarece este unul dintre domeniile în care se întâlnesc cele mai multe cauze care se rezolvă în instanță sau care de cele mai multe ori rămân nerezolvate.

Bibliografie:

Codul Familiei, disponibil online pe http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_familiei.php
http://www.dreptonline.ro/institutii/judecatorii.php
http://portal.just.ro/Ghiduri/Ghid%20justitiabili%20-modele%20de%20cereri%20in%20materia%20dreptului%20familiei.pdf
http://www.criminology.md/suport/sup18.pdf
http://portal.just.ro
https://lege5.ro/
Noul cod de procedură civil, disponibil online pe http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/140271
Codul Civil, disponibil online pe http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/175630
https://legeaz.net/spete-civil/anulare-casatorie-netemeinicie-divort-din-6778-2010
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-15cn1nm6/
Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, disponibilă online la http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/L272-2004-R.pdf
https://lege5.ro/Gratuit/gi2tinzvgq/inregistrarea-nasterii metodologie?dp=gu3demjwgaytm
Legea 119/1996, republicată, disponibilă online pe site-ul http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/149460.

Anexa – Quizz

Fiecare întrebare de mai jos poate avea: toate răspunsurile corecte, niciun răspuns corect sau unul sau mai multe răspunsuri corecte.

Încercuiți varianta/variantele corecte de răspuns.

Dreptul familiei se referă la: a) totalitatea normelor juridice b) reglementează raporturile nepatrimoniale şi patrimoniale c) raporturile nepatrimoniale şi patrimoniale izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie, etc. d) totalitatea normelor civile
În materia autorității părintești: a) părintele minor care a împlinit vârsta de 14 ani are drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana şi bunurile copilului b) instanța sesizată cu o cerere privind stabilirea filiației copilului din afara căsătoriei este obligată să dispună asupra modului de exercitare a autorității părintești, fiind aplicabile prin asemănare dispoziţiile privitoare la divorţ c) părintele minor care a împlinit vârsta de 10 ani are drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana şi bunurile copilului d) după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.
În ce situații este interzisă adopția? a) adopția între frați. b) adopția între soți sau foști soți c) persoanelor care nu au capacitatea deplină de exercițiu (sub 18 ani) d) persoanelor cu boli psihice sau handicap mintal.
Codul Familiei reglementează: a) Raporturile de căsătorie b) Raporturile care rezultă din rudenie c) Raporturile ce rezultă din adopţie d) Modul de înregistrare a actelor de stare civilă
Care din următoarele situații constituie impedimente la căsătorie: a) existența unei căsătorii desfăcute a unuia dintre viitorii soți b) rudenia c) altă cetățenie decât cea română d) existența unui minor a unuia dintre viitorii soți
Divorțul din culpă poate fi cerut: a) Doar în fața instanței b) În fața notarului c) În fața ofițerului de stare civilă d) În fața primarului
Decăderea din exercițiul drepturilor părintești: a) scutește părintele de obligația sa de a da intreținere copilului b) scutește părintele de obligația sa de a da intreținere copilului dacă există o hotărâre judecatorească in acest sens c) nu scutește părintele de obligația sa de a da intreținere copilului d) scutește părintele de obligația de a da întreținere copilului dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani.
Condițiile de incheiere și cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc: a) de către viitorii soți b) de către Primărie c) de Codul Penal d) de Codul Muncii
Căsătoria poate fi desfăcută prin: a) declararea judecatorească a morții unuia dintre soți b) decesul unuia dintre soți c) Divorț d) Părăsirea unuia dintre soți
Căsătoria se încheie: a) după 20 de zile de la afișarea declarației de căsătorie b) După 30 de zile de la afișarea declarației de căsătorie c) După 10 zile de la afișarea declaratiei de căsătorie, termen in care se cuprind atât data afișării cât și data incheierii ei. d) După 45 de zile de la afișarea declarației de căsătorie
X și Y au solicitat instanței de judecată să constate valabilitatea căsătoriei încheiate în fața preotului din localitatea de reședință a soției: a) Instanța a respins cu motivarea că nu mai căsătoria încheiată în fața ofițerului de stare civilă este valabilă b) Instanța a admis cererea motivând că libertatea religioasă nu poate fi împiedicată c) Instanța a respins cererea motivând că încheierea căsătoriei nu poate avea loc decât la domiciliul unuia dintre soți d) Niciuna din cele de mai sus
Adopția este nulă: a) Atunci când este fictivă b) Dacă s-a încheiat cu încălcarea condițiilor de fond și nu intervine nulitatea relativă c) Dacă s-a încheiat cu încălcarea condițiilor de formă și nu intervine nulitatea relativă d) În niciuna din situațiile de mai sus
În procedurile administrative sau judiciare care il privesc, ascultarea copilului este obligatorie dacă: a) a implinit 18 ani b) a implinit 10 ani c) a implinit 16 ani d) A implinit 7 ani
In cazul ruperii logodnei sunt supuse restituirii: a) toate darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei b) toate darurile pe care logodnicii le-au primit pe durata logodnei in vederea căsătoriei c) darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite d) toate darurile obișnuite de dinainte de logodnă
Cererea de divorț trebuie depusă: a) La judecătoria din circumscripția în care se află ultima locuință comună a soților b) La judecătoria din circumscripția în care are domiciliul reclamantul c) La judecătoria din circumscripția în care are domiciliul pârâtul d) La Tribunal

Intreabă un expert